Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru FACE SĂ VORBEASCĂ(PE CINEVA)

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 337 pentru FACE SĂ VORBEASCĂ(PE CINEVA).

Mihail Kogălniceanu - Nou chip de a face curte

... toate le vinzi ca strângi bani, cât vei putea mai mulți de la jidovi, odată plaga Egipetului și acum a Moldaviei; și pe urmă, cu vro câteva sute de galbeni în buzunar, întorcându-te în Iași, ai cu ce face intrigi, cu ce da rușfeturi, cu ce lua o lojie de rândul întâi la teatrul francez, cu ce cumpăra, pentru cucoana dumitale, zariflicuri de la ... tinerii, iar socrii cu nănașii în dreapta și în stânga. Atunce se scoală un frate sau, în lipsă, o rudenie a mirelui, și face următoarea orație: "Iată viind vremea vârstei căsătoriei și veseliei dumitale, frate, părintele nostru te pune la masă și mire te face, unindu-te de acum și cu alt neam străin; ci pururea fii neuitător părinților și dragostelor frățești; și toată vremea fii plecat la toate poruncile părintești, cu toată inima, ca iei binecuvântarea lor. Cinstește pe tatăl tău și durerile maicii tale nu le uiți, că prin ei te-ai născut. Și cu binecuvântarea părintească, cu bun ceas de la Dumnezeu, ...

 

Constantin Negruzzi - Negru pe alb

... vorbesc mai mult inimii decât mărețele mausolee de bronz și marmoră ce arată lumei deșertăciunea oamenilor. Toate vestesc aici liniștea sufletului și dulceața vieții câmpești. ne oprim aici în deal, ca ne uităm puțin la acea frumoasă casă de pe culme, ce se pare zidită de mâna zânelor. Acolo este Șcheea. Pe șesul acesta s-au înfrânt ambițioasele planuri a ungurenitului român Matias Corvin, cărui de i-ar fi lipsit ambiția, dupre talentele și virtuțile ... aceste sunt și în Besarabia, unde multe sate sunt locuite și pănă astăzi cu ruși (malorosiani). În vremea aceasta am ajuns la Roman, dar trebui ne coborâm din trăsură, și n-ar fi nici o greșală dacă am merge pe jos pănă la gazdă, căci prin bortele șoselei de pe ulița Romanului, suntem în risc ne prăvălim, și ne rupem gâtul. Politia Romanului întemeiată de romani și numită Praetoria Augusta și mai apoi Forum Romanorum , este catedră episcopală și capitală de ținut. Biserica ... e târgul Petrii! Râulețul care l-am trecut de vro trei ori, călcându-l în picioare cu dispreț, profund de o palmă și abia zuzuind pe prundiș, cutremură-te, căci e Huejdul! Când Carpații se mânie ...

 

Nicolae Gane - Comoara de pe Rarău

... a-i acoperi fruntea de sudoare. — Domnule, îi zise călăuzul desfăcându-și traista cu merinde, te văd cam ostenit; gustă ceva din vinul ista mai prinzi la putere, și ne grăbim pasul, ca nu cumva fim siliți dormim la Pietrele Doamnei, cu liliecii și stafiile. — Ce, sunt stafii pe-acolo? He, ba ce! Acolo nu-i loc curat, cică în toată noaptea se preumblă pe vârful Rarăului umbra domniței care a botezat stâncile cu numele ei. — Ai văzut-o vreodată? — mă ferească Sfântul! — Și ce domniță era aceea? — Da mai știu eu, domnule! Se povestește din părinți că, gonită de turci, ea s ... s-a prăbușit Simion? — Apoi nu mă mai întreba, că-mi plânge și acum inima în mine și doar cât l-am sfătuit nu se potrivească unui cap de muiere! Numai dă!... Când se leagă păcatul de om, trebuie -l tragă! Așa-i părdalnica asta de dragoste! — Vra zică era și o femeie la mijloc? — Ba bine că nu! știi de la mine că oriunde s-ar întâmpla vro nenorocire, trebuie ...

 

Constantin Negruzzi - Pentru bărbatul cel greu cari, luând o fimei guralivă, să duci să cei moarte l

... pravili politici nu ar fi fost cu periĂ©rghii și zadarnic la scris (o pravilă a lui Solon legiuia ca neamul acelui ce omoară singur rămâie necinstit și averea lui -s iei în folosul casii obștești), nu aș avĂ© acum treabă, sârguindu-mă vă arăt cum că trebui mori, ce luând pe ascuns o frânghie de la pat și ducându-mă întru o pustietate, m-aș spânzura cu liniște de un copaci, fârâ văd norod, nici aud pe mulți! Dar, fiindcă acela supuindu-ne pe noi cu toate chipurile, nu au lăsat pe cineva nici stăpân pe viiața sa, ci și aceasta au supus-o giudecății, îl blastăm, dar însâ mă supui și sufăr tulburările celi din divan, pentru ca scap de acum de altile mai amară. Acei dar care știu firea fimeiască, cred că mă vor ierta că nu mai pot trăi, iar pe ... trăiesc! și, deci, ascultați-mă, pentru dumnezăi! — Cât pentru acești caresunt aice și râd numindu-mă greu, puțin îmi pasă. Pentru că ce răsplătire cei cineva mai mare de la dânșii, decât aceea care o au trăind așa stricați, fimeietici, și ticăloși, giucându- de-a purure și neânvățând niciodată și hăhăind și fleoncăind cu nesocotință orice întâmplă. Iar

 

George Coșbuc - Pe pământul turcului

... era cap de ispravă, cântăreț și se credea Fericit, știind prea bine, că nevastă-sa-l iubea Și din astă cauză dânsul nu știa decât tacă, Iar nevasta-i putea face orișice voia facă. Într-o toamnă-au ieșit ambii la holdă, la secerat. Lanul era chiar pe lângă drumul țării așezat! Deci mirare nu-i că ochii nevestei din când în când Rătăceau pe drum, vază cine naiba-o fi trecând. Tu bărbate!... Vai de mine! of, privește cine trece! Lasă snopul în năpaste, seca-i-ar viața ... Că mi-e cam prostuț bărbatul și acasă nu mai vine! El crede că io-s bolnavă, ba încă bolnavă rău Bată-l crucea ca pe dracul, căci, vai, mult e nătărău! Ce socoți? Voi merge-acasă, am fac plăcinte bune, Mai frig și-o găină grasă, am s-aduc vinars de prune Și-apoi o chem în casă pe voinicul din podeț... Vai de mine, mult plătește un om harnic și isteț! Astfel povestea nevasta singură pe drum mergând Și pășea ca opt de tare, Iar acasă ajungând Face ...

 

Titu Maiorescu - Pentru restabilirea școalelor normale. Asupra budgetului instrucțiunii publice pe 1

... primejdii a vieței publice? Noi am înființat gimnazii și licee multe, comparativ cu lipsa de școale reale și de meserii; și nu se face nimic pentru a ne abate de la această direcțiune, care tinde a face pe toată lumea aspiranți la funcțiuni. Dacă găsiți că e primejdios se mărească acest bizantinism al funcțiilor, această pânză de păianjen care amenință de a năbusi vitalitatea din statul nostru - atunci, domnii mei, trebuie ... Boerescu și Vernescu, când văd și pe d. ministru al instrucțiunii publice susținând acum ca și în anul trecut aceasta: atunci cred de datoria mea mă opun în contra acestei direcțiuni, și accentuez încă o dată, că nu este vorba de a ne întreba, dacă este bine ca profesorii de sus fie mai bine plătiți, ci e vorba de a ne întreba dacă, în marginile date ale unui budget închis, e bine rămânem nepăsători la foametea intelectuală ce bântue cele mai multe sate ale României, și

 

Constantin Negruzzi - Moralicești haractiruri

... lui niscaiva bune gânduri, nu le găzdăluiești în sâni mai mult decât o noapte iar, de-i vin iarâș piste puțân, le peripiisăști numai ca pe niște oaspeți, iar nu ca pe niști prietini. Socotința sa este așa de cu îndoialâ, încât în menuntul acesta nu știe ci are facâ în celalalt, căci schimbă pe tot menuntul socotința, precum schimbă luna față. El nu are prietin, ca -l iubascâ cineva, nici vrăjmaș de care -ș teamâ, căci iubire lui esti fărâ statornicie și urâciune lui fărâ multă țineri, măcar că pe fiiștecari zi faci nouâ închipuiri, dar poate cineva zâci că nu faci niciuna, căci schimbându-le des, îndatâ le și uită. Atâta iubești schimbările, încât s-ar bolnăvi de ar fi numai un ... sfârșitul său. CAPITOLUL AL 8-LE - PENTRU GRĂIRE DE RĂU Grăire de rău esti o plecari a sufletului spre a grăi cineva rău de cielalți oameni. Grăitoriu de rău nu lasâ nici un lucru necatigorisât: el difaimâ și pe aceastâ evgheniceascâ faptă bună, zugrăvindu-o cu celi mai urâte văpsăle ci poate. închide în casa sa ca alcătuiascâ minciuni, și mergi în adunare oamenilor versă huli. De întâmplă cineva

 

Ion Heliade Rădulescu - Dispozițiile și încercările mele de poezie

... iad , și alte vieți ale sfinților. Mai pe urmă veni din Brașov acestor păstori și Istoria lui Arghir . Eu până atunci, din câte citisem, știam pe dinafară numai Epistolia ce căzuse din cer la Palestina ; îmi plăcea unde zice că se jură Hristos pe brațul său cel drept, și când declamam pe dinafară, ardicam și eu brațul. Când văzui însă pe Arghir, eram în ceruri de bucurie: învățai mai într-o săptămână cântarea întâi. Mă încurca însă că nu știa nimeni -mi spuie ce este muză ; într-un cuvânt, eram de minune în casă când mă auzeau fetele spuindu-le pe dinafară, în stihuri, Istoria frumosului Arghir și a preafrumoasei Elene . Când ziceam: "Hip! hop! la a mea iubită", aveam și biciul ... Veniți mă veselesc... Când n-are cineva ce spuie, când capul îi e sec și inima rece, atunci poate alerga la dușii de pe lume, vorbească de muze, de Olimp, de Apolon, de Cerber, de Pluton, grămădească vorbe d-alde astea câte voiește, că potrivește și versul și seamănă și a poet. Bieții conșcolarii mei râdeau de poeziile mele ... fricos de râsul dracilor de băieți. P-atunci

 

Ion Luca Caragiale - O nouă societate română

... cupoanele cu folos, ci versurile de prisos, și în adunarea generală, în loc de dividende, se vor împărți aplauze și complimente. Proiectul de statute obligă pe membrii de ambe sexe nu mai vorbească nici în lume, nici în intimitate limbi străine și mai cu seamă limba franceză; ei sunt obligați a vorbi, cu copiii, cu amicii, la biserică, la five-o-clock-uri, la teatru, la baluri, numai românește. Dorința poetului: “O, vorbiți, scriți românește, pentru ... ceea ce se zice în limba franceză un bout de causerie, ce te faci fără Avec ça? Apoi noua societate mai obligă pe membrii de ambe sexe scrie numai românește. Foarte bine — asta pentru public. Dar presupune că o doamnă voiește scrie un răvășel trandafiriu, poftim -l înceapă altfel decât cu: Mon petit chien bleu; ce te faci cu statutele? afară numai dacă doamna nu va împinge respectarea lor până a ... negru pe alb, ba de la o vreme și roșu, nu se cheamă tocmai literatură. Atunci ce-i rămâne tinerei societăți de făcut? va întreba cineva. Mult, îi vom răspunde:

 

Grigore Alexandrescu - Satiră Duhului meu

... duh, ființă ciudată, Ce vrei joci o rolă în lumea trecătoare: De ce treabă-mi ești bună, putere gânditoare, Când nu pot la nimica mă ajut cu tine, Când nu te-ai deprins încă nici vistul -l joci bine? Nu mai ești tu acela care-n copilărie Știai pe dinafară vestit- Alexăndrie, Și viața ciudată a unui crai cuminte, Care lăsa pe dracu fără încălțăminte? [1] Tu, care mai în urmă, râzând de-acestea toate, De rost puteai a spune tragedii însemnate, Meropa, Atalia și ... mai multe, Declamându-le toate cui vrea te asculte? Negreșit îmi vei zice, țin minte ce îmi place, Dar cărțile cu mine e greu se împace. Mai lesne pot a spune hoțiile urmate La zece tribunaluri sub nume de dreptate, Mai lesne pot număr pe degetele mele Câți sfinți avem pe lună și câte versuri rele, Decât bag de seamă ce carte nu e dată, A cui este mai mică și cine o bată. Când sunt în adunare, n-am altă mulțumire Decât ...

 

Petre Ispirescu - Poveste țărănească

... când îi ieși sufletul, se puse de pază în noaptea dintâi feciorul cel mai mare al împăratului. Pândi el ce pândi, și în puterea nopții, pe când și apele dormeau, se pomeni fiul de împărat cu un oarecine că vine și vrea dezgroape pe mort. Nici că e de gândit a-l fi lăsat feciorul de împărat facă așa o nelegiuire, fără decât se luă cu dânsul la luptă. Și lupte-se, și lupte-se, până ce, când începu cânte cocoșii, acel cineva pieri ca o nălucă. A doua noapte, feciorul de împărat cel mijlociu păți ca și cel mare. Când se întâlniră ei, se vorbiră ... El își umpluse satârul și hainele cu sângele unui cal al său, stătu de bătrân și plin de tecnefes, cu care nu mai avea ce face, și-l ucisese ca -i ia pielea. Împăratului nu-i prea venea la socoteală aibă ginere pe un țigan, dară fiindcă apucase de-și dedese cuvântul, voia acum ca și-l ție. Și până se facă logodna, pofti pe țigan la o masă pe ...

 

   Următoarele >>>